1. „Vai de cetatea îndărătnică și spurcată, vai de cetatea plină de asuprire!
2. Ea n’ascultă de nici un glas, nu ține seama de mustrare, nu se încrede în Domnul, nu se apropie de Dumnezeul său.
3. Căpeteniile ei în mijlocul ei sînt niște lei cari răcnesc; judecătorii ei sînt niște lupi de seară cari nu mai lasă nici un os pînă dimineața.