6. Pe cînd iată cum vorbește neprihănirea, pe care o dă credința: „Să nu zici în inima ta: «Cine se va sui în cer?» (Să pogoare adică pe Hristos din cer).
7. Sau: «Cine se va pogorî în Adînc?» (Să scoale adică pe Hristos din morți).
8. Ce zice ea deci? «Cuvîntul este aproape de tine: în gura ta și în inima ta.» Și cuvîntul acesta este cuvîntul credinței, pe care-l propovăduim noi.
9. Dacă mărturisești deci cu gura ta pe Isus ca Domn, și dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morți, vei fi mîntuit.
10. Căci prin credința din inimă se capătă neprihănirea, și prin mărturisirea cu gura se ajunge la mîntuire,
11. după cum zice Scriptura: «Oricine crede în el, nu va fi dat de rușine.»
12. În adevăr, nu este nici o deosebire între Iudeu și Grec; căci toți au acelaș Domn, care este bogat în îndurare pentru toți cei ce-L cheamă.
13. Fiindcă «oricine va chema Numele Domnului, va fi mîntuit.»
14. Dar cum vor chema pe Acela în care n’au crezut? Și cum vor crede în Acela, despre care n’au auzit? Și cum vor auzi despre El fără propovăduitor?