26. A pus să sufle în ceruri vîntul de răsărit,și a adus, prin puterea Lui, vîntul de miazăzi.
27. A plouat peste ei carne ca pulberea,și păsări înaripate, cît nisipul mării;
28. le-a făcut să cadă în mijlocul taberii lor,dejur împrejurul locuințelor lor.
29. Ei au mîncat și s’au săturat din destul:Dumnezeu le-a dat ce doriseră.
30. Dar n’apucaseră să-și stîmpere bine pofta,mîncarea le era încă în gură,
31. cînd s’a stîrnit mînia lui Dumnezeu împotriva lor,a lovit de moarte pe cei mai tari din ei,și a doborît pe tinerii lui Israel.
32. Cu toate acestea, ei n’au încetat să păcătuiască,și n’au crezut în minunile Lui.
33. De aceea, El le-a curmat zilele ca o suflare,le-a curmat anii printr’un sfîrșit năpraznic.
34. Cînd îi lovea de moarte, ei Îl căutau,se întorceau și se îndreptau spre Dumnezeu;
35. își aduceau aminte că Dumnezeu este Stînca lor,și că Dumnezeul Autoputernic este Izbăvitorul lor.
36. Dar Îl înșelau cu gura,și-L mințeau cu limba.
37. Inima nu le era tare față de El,și nu erau credincioși legămîntului Său.
38. Totuș, în îndurarea Lui, El iartă nelegiuirea și nu nimicește;Își oprește de multe ori mîniași nu dă drumul întregei Lui urgii.
39. El Și-a adus deci aminte că ei nu erau decît carne,o suflare care trece și nu se mai întoarce.