3. din pricina zarvei vrăjmașuluiși din pricina apăsării celui rău.Căci ei aruncă nenorocirea peste mine,și mă urmăresc cu mînie.
4. Îmi tremură inima în mine,și mă cuprinde spaima morții,
5. mă apucă frica și groaza,și mă iau fiorii.
6. Eu zic: „O, dacă aș avea aripile porumbelului,aș sbura, și aș găsi undeva odihnă!“
7. Da, aș fugi departe de tot,și m’aș duce să locuiesc în pustie. – (Oprire)
8. Aș fugi în grabă la un adăpostde vîntul acesta năpraznic și de furtuna aceasta.
9. Nimicește-i, Doamne, împarte-le limbile,căci în cetate văd silă și certuri;
10. zi și noapte ei îi dau ocol pe ziduri:nelegiuirea și răutatea sînt în sînul ei;