1. (Un psalm al lui Asaf) Dumnezeu, da, Dumnezeu, Domnul, vorbește,și cheamă pămîntul, dela răsăritul soarelui pînă la asfințitul lui.
2. Din Sion, care este întruparea frumuseței desăvîrșite,de acolo strălucește Dumnezeu.
3. Dumnezeul nostru vine și nu tace.Înaintea Lui merge un foc mistuitor,și împrejurul Lui o furtună puternică.
4. El strigă spre ceruri sus,și spre pămînt, ca să judece pe poporul Său:
5. „Strîngeți-Mi pe credincioșii Mei, care au făcut legămînt cu Mine prin jertfă!“ –
6. Atunci cerurile vor vesti dreptatea Lui,căci Dumnezeu este cel ce judecă. – (Oprire)
7. Ascultă, poporul Meu, și voi vorbi;ascultă, Israele, și te voi înștiința.Eu sînt Dumnezeu, Dumnezeul tău.
8. Nu pentru jertfele tale te mustru:căci arderile tale de tot sînt necurmat înaintea Mea.
9. Nu voi lua tauri din casa ta,nici țapi din staulele tale.
10. Căci ale Mele sînt toate dobitoacele pădurilor,toate fiarele munților cu miile lor.