11. Din pricina protivnicilor mei, am ajuns de ocară,de mare ocară pentru vecinii mei, și de groază pentru prietenii mei;ceice mă văd pe uliță, fug de mine.
12. Sînt uitat de inimi ca un mort, am ajuns ca un vas sfărîmat.
13. Aud vorbele rele ale multora,văd spaima care domnește împrejur,cînd se sfătuiesc ei împreună împotriva mea,și uneltesc să-mi ia viața.
14. Dar eu mă încred în Tine, Doamne, și zic: „Tu ești Dumnezeul meu!“
15. Soarta mea este în mîna Ta;scapă-mă de vrăjmașii și de prigonitorii mei!
16. Fă să lumineze Fața Ta peste robul Tău, scapă-mă, prin îndurarea Ta!
17. Doamne, să nu rămîn de rușine cînd Te chem.Ci să rămînă de rușine cei răi, și ei să se pogoare muți în locuința morților!
18. Să amuțească buzele mincinoase,cari vorbesc cu îndrăzneală,cu trufie și dispreț împotriva celui neprihănit!
19. O, cît de mare este bunătatea Ta, pe care o păstrezi pentru cei ce se tem de Tine,și pe care o arăți celor ce se încred în Tine, în fața fiilor oamenilor!
20. Tu îi ascunzi, la adăpostul Feței Tale, de cei ce-i prigonesc,îi ocrotești în cortul Tău de limbile-cari-i clevetesc.
21. Binecuvîntat să fie Domnul,căci Și-a arătat în chip minunat îndurarea față de mine:parc’aș fi fost într’o cetate întărită.