Psalmii 142:1-5 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

1. (O cîntare a lui David – O rugăciune făcută cînd era în peşteră) Cu glasul meu strig către Domnul,cu glasul meu mă rog către Domnul.

2. Îmi vărs necazul înaintea Lui,și-mi povestesc strîmtorarea înaintea Lui.

3. Cînd îmi este mîhnit duhul în mine, Tu îmi cunoști cărarea.Pe drumul pe care umblu, mi-au întins o cursă.

4. Aruncă-Ți ochii la dreapta, și privește! Nimeni nu mă mai cunoaște,orice scăpare este pierdută pentru mine, nimănui nu-i pasă de sufletul meu.

5. Doamne, către Tine strig, și zic:„Tu ești scăparea mea,partea mea de moștenire pe pămîntul celor vii.“

Psalmii 142