6. Atunci, în strîmtorarea lor au strigat către Domnul,și El i-a izbăvit din necazurile lor;
7. i-a călăuzit pe drumul cel drept,ca să ajungă într’o cetate de locuit.
8. O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea lui,și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!
9. Căci el a potolit setea sufletului însetat,și a umplut de bunătăți sufletul flămînd.
10. Cei ce ședeau în întunerec și umbra morții,trăiau legați în ticăloșie și în fiare,
11. pentrucă se răsvrătiseră împotriva cuvintelor lui Dumnezeu,pentrucă nesocotiseră sfatul Celui Prea Înalt.
12. El le-a smerit inima prin suferință: au căzut, și nimeni nu i-a ajutat.
13. Atunci, în strîmtorarea lor, au strigat către Domnul,și El i-a izbăvit din necazurile lor.
14. I-a scos din întunerec și din umbra morții,și le-a rupt legăturile.
15. O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui,și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!
16. Căci El a sfărîmat porți de aramă,și a rupt zăvoare de fier.
17. Nebunii, prin purtarea lor vinovată,și prin nelegiuirile lor, ajunseseră nenorociți.
18. Sufletul lor se desgustase de orice hrană,și erau lîngă porțile morții.
19. Atunci, în strîmtorarea lor, au strigat către Domnul,și El i-a izbăvit din necazurile lor;
20. a trimes cuvîntul Său și i-a tămăduit,și i-a scăpat de groapă.
21. O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui,și pentu minunile Lui față de fiii oamenilor!
22. Să-I aducă jertfe de mulțămiri,și să vestească lucrările Lui cu strigăte de bucurie.
23. Ceice se pogorîseră pe mare în corăbii,și făceau negoț pe apele cele mari,
24. aceia au văzut lucrările Domnului și minunile Lui în mijlocul adîncului.
25. El a zis, și a pus să sufle furtuna,care a ridicat valurile mării.
26. Se suiau spre ceruri, se pogorau în adînc;sufletul le era perdut în fața primejdiei.