4. prin știință se umplu cămările eide toate bunătățile de preț și plăcute.
5. Un om înțelept este plin de putere,și cel priceput își oțelește vlaga.
6. Căci prin măsuri chibzuite cîștigi bătălia,și prin marele număr al sfetnicilor ai biruința. –
7. Înțelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun:el nu va deschide gura la judecată. –
8. Cine se gîndește să facă rău,se cheamă un om plin de răutate. –
9. Gîndul celui nebun nu este decît păcat,și batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. –
10. Dacă slăbești în ziua necazului,mică îți este puterea. –
11. Izbăvește pe cei tîrîți la moarte,și scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiați. –
12. Dacă zici: „Ah! n’am știut!“ … Crezi că nu vede Celce cîntărește inimileși Celce veghează asupra sufletului tău?Și nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? –
13. Fiule, mănîncă miere, căci este bună,și fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.
14. Tot așa, și înțelepciunea este bună pentru sufletul tău:dacă o vei găsi, ai un viitor,și nu ți se va tăia nădejdea. –
15. Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuința celui neprihănit,și nu-i turbura odihna.
16. Căci cel neprihănit de șapte ori cade, și se ridică,dar cei răi se prăbușesc în nenorocire.
17. Nu te bucura de căderea vrăjmașului tău,și să nu ți se veselească inima cînd se poticnește el,
18. ca nu cumva Domnul să vadă, să nu-I placă,și să-Și întoarcă mînia dela el. –
19. Nu te mînia din pricina celor ce fac rău,și nu pizmui pe cei răi!
20. Căci cel ce face răul n’are niciun viitor,și lumina celor răi se stinge. –
21. Fiule, teme-te de Domnul și de împăratul;și să nu te amesteci cu cei neastîmpărați!
22. Căci deodată le va veni pieirea,și cine poate ști sfîrșitul amîndorora! –