13. De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită,și bucuria poate sfîrși prin necaz. –
14. Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui,și omul de bine se satură și el de ce este în el. –
15. Omul lesne crezător crede orice vorbă,dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. –
16. Înțeleptul se teme și se abate dela rău,dar nesocotitul este îngîmfat și fără frică. –
17. Cine este iute la mînie face prostii,și omul plin de răutate se face urît. –
18. Cei proști au parte de nebunie,dar oamenii chibzuiți sînt încununați cu știință. –
19. Cei răi se pleacă înaintea celor buni,și cei nelegiuiți înaintea porților celui neprihănit. –
20. Săracul este urît chiar și de prietenul său,dar bogatul are foarte mulți prieteni. –
21. Cine disprețuiește pe aproapele său face un păcat,dar ferice de cine are milă de cei nenorociți. –
22. În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc.dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie.
23. Oriunde se muncește este și cîștig,dar oriunde numai se vorbește, este lipsă. –
24. Bogăția este o cunună pentru cei înțelepți,dar cei nesocotiți n’au altceva decît nebunie. –
25. Martorul care spune adevărul scapă suflete,dar cel înșelător spune minciuni. –
26. Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El,și copiii lui au un loc de adăpost la El. –
27. Frica de Domnul este un izvor de viață,ea ne ferește de cursele morții. –
28. Mulțimea poporului este slava împăratului,lipsa poporului este pieirea voivodului. –
29. Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. –
30. O inimă liniștită este viața trupului,dar prizma este putrezirea oaselor. –
31. Cine asuprește pe sărac, batjocorește pe Ziditorul său,dar cine are milă de cel lipsit, cinstește pe Ziditorul său. –