35. cînd se calcă dreptatea omenească în fața Celui Prea Înalt,
36. cînd este nedreptățit un om în pricina lui, nu vede Domnul?
37. Cine a spus și s’a întîmplat ceva fără porunca Domnului?
38. Nu iese din gura Celui Prea Înalt răul și binele?
39. De ce să se plîngă omul cît trăiește? Ficare să se plîngă mai bine de păcatele lui!
40. Să luăm seama la umbletele noastre, să le cercetăm, și să ne întoarcem la Domnul.
41. Să ne înălțăm și inimile cu mînile spre Dumnezeu din cer, zicînd:
42. „Am păcătuit, am fost îndărătnici, și nu ne-ai iertat!“
43. În mînia Ta, Te-ai ascuns, și ne-ai urmărit, ai ucis fără milă.
44. Te-ai învăluit într’un nor, ca să nu străbată la Tine rugăciunea noastră.
45. Ne-ai făcut de batjocură și de ocară printre popoare.
46. Toți vrăjmașii noștri deschid gura împotriva noastră.
47. De groază și de groapă am avut parte, de prăpăd și pustiire.
48. Șivoaie de apă îmi curg din ochi din pricina prăpădului fiicei poporului meu.
49. Mi se topește ochiul în lacrămi, necurmat și fără răgaz,
50. pînăce Domnul va privi din cer și va vedea.
51. Mă doare ochiul de plîns pentru toate fiicele cetății mele.
52. Cei ce mă urăsc fără temei, m’au gonit ca pe o pasăre.
53. Voiau să-mi nimicească viața într’o groapă, și au aruncat cu pietre în mine.