24. „Domnul este partea mea de moștenire,“ zice sufletul meu; de aceea nădăjduiesc în El.
25. Domnul este bun cu cine nădăjduiește în El, cu sufletul care-L caută.
26. Bine este să aștepți în tăcere ajutorul Domnului.
27. Este bine pentru om să poarte un jug în tinereța lui.
28. Să stea singur și să tacă, pentrucă Domnul i l-a pus pe grumaz;
29. să-și umple gura cu țărînă, și să nu-și peardă nădejdea;
30. să dea obrazul celui ce-l lovește, și să se sature de ocări.
31. Căci Domnul nu leapădă pentru totdeauna.
32. Ci, cînd mîhnește pe cineva, Se îndură iarăș de el, după îndurarea Lui cea mare:
33. căci El nu necăjește cu plăcere, nici nu mîhnește bucuros pe copiii oamenilor.
34. Cînd se calcă în picioare toți prinșii de război ai unei țări,
35. cînd se calcă dreptatea omenească în fața Celui Prea Înalt,
36. cînd este nedreptățit un om în pricina lui, nu vede Domnul?