12. Moise a trimes să cheme pe Datan și pe Abiram, fiii lui Eliab. Dar ei au zis: „Nu ne suim.
13. N’ajunge că ne-ai scos dintr’o țară, unde curge lapte și miere, ca să ne faci să murim în pustie, de vrei să mai și stăpînești peste noi?
14. Ce bine ne-ai mai dus într’o țară unde curge lapte și miere, și ce bine ne-ai mai dat în stăpînire ogoare și vii! Crezi că poți să iei ochii oamenilor? Nu ne suim!“
15. Moise s’a mîniat foarte tare, și a zis Domnului: „Nu căuta la darul lor. Nu le-am luat nici măcar un măgar, și n’am făcut rău niciunuia din ei.“
16. Moise a zis lui Core: „Tu și toată ceata ta, mîne să fiți înaintea Domnului, tu și ei, împreună cu Aaron.
17. Luați-vă fiecare cădelnița lui, puneți tămîie în ea, și aduceți fiecare înaintea Domnului cădelnița lui: două sute cincizeci de cădelnițe; tu și Aaron, să vă luați și voi fiecare cădelnița lui.“
18. Și-au luat fiecare cădelnița, au pus foc în ea, au pus tămîie în foc, și au stătut la ușa cortului întîlnirii, împreună cu Moise și Aaron.
19. Și Core a chemat toată adunarea împotriva lui Moise și Aaron, la ușa cortului întîlnirii. Atunci slava Domnului s’a arătat întregei adunări.
20. Și Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron, și a zis:
21. „Despărțiți-vă din mijlocul acestei adunări, și-i voi topi într’o clipă.“
22. Ei au căzut cu fețele la pămînt, și au zis: „Dumnezeule, Dumnezeul duhurilor oricărui trup! Un singur om a păcătuit, și să Te mînii împotriva întregei adunări?“
23. Domnul a vorbit lui Moise, și a zis:
24. „Vorbește adunării, și spune-i: «Dați-vă la o parte din preajma locuinței lui Core, Datan și Abiram!“