1. Isus S’a suit într’o corabie, a trecut marea, și a venit în cetatea Sa.
2. Și iată că I-au adus un slăbănog, care zăcea într’un pat. Isus le-a văzut credința, și a zis slăbănogului: „Îndrăznește, fiule! Păcatele îți sînt iertate!“
3. Și iată că, unii din cărturari au zis în ei înșiși: „Omul acesta hulește!“
4. Isus, care le cunoștea gîndurile, a zis: „Pentruce aveți gînduri rele în inimile voastre?“
5. Căci ce este mai lesne? A zice: „Iertate îți sînt păcatele“, sau a zice: „Scoală-te și umblă?“
6. Dar, ca să știți că Fiul omului are putere pe pămînt să ierte păcatele, – „Scoală-te“, a zis El slăbănogului, „ridică-ți patul, și du-te acasă.“
7. Slăbănogul s’a sculat, și s’a dus acasă.
8. Cînd au văzut noroadele lucrul acesta, s’au spăimîntat, și au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere.
9. De acolo, Isus a mers mai departe, și a văzut pe un om, numit Matei, șezînd la vamă. Și i-a zis: „Vino după Mine“. Omul acela s’a sculat, și a mers după El.
10. Pe cînd ședea Isus la masă, în casă, iată că au venit o mulțime de vameși și păcătoși, și au șezut la masă cu El și cu ucenicii Lui.
11. Fariseii au văzut lucrul acesta, și au zis ucenicilor Lui: „Pentruce mănîncă Învățătorul vostru cu vameșii și cu păcătoșii?“
12. Isus i-a auzit, și le-a zis: „Nu cei sănătoși au trebuință de doftor, ci cei bolnavi.