7. s’a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump; și, pe cînd sta El la masă, ea a turnat mirul pe capul Lui.
8. Ucenicilor le-a fost necaz, cînd au văzut lucrul acesta, și au zis: „Ce rost are risipa aceasta?
9. Mirul acesta s’ar fi putut vinde foarte scump, și banii să se dea săracilor.“
10. Cînd a auzit Isus, le-a zis: „De ce faceți supărare femeii? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine.
11. Pentrucă pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți totdeauna.
12. Dacă a turnat acest mir pe trupul Meu, ea a făcut lucrul acesta în vederea pregătirii Mele pentru îngropare.
13. Adevărat vă spun că ori unde va fi propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune și ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei.“
14. Atunci unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s’a dus la preoții cei mai de seamă,
15. și le-a zis: „Ce vreți să-mi dați, și-L voi da în mînile voastre?“ Ei i-au cîntărit treizeci de arginți.
16. Din clipa aceea, Iuda căuta un prilej nimerit, ca să dea pe Isus în mînile lor.
17. În ziua dintîi a praznicului Azimilor, ucenicii au venit la Isus, și I-au zis: „Unde vrei să-Ți pregătim să mănînci Paștele?“
18. El le-a răspuns: „Duceți-vă în cetate la cutare om, și spuneți-i: „Învățătorul zice: «Vremea Mea este aproape; voi face Paștele cu ucenicii Mei în casa ta.“