39. Apoi a mers puțin mai înainte, a căzut cu fața la pămînt, și S’a rugat, zicînd: „Tată, dacă este cu putință, depărtează dela Mine paharul acesta! Totuș nu cum voiesc Eu, ci cum voiești Tu.“
40. Apoi a venit la ucenici, i-a găsit dormind, și a zis lui Petru: „Ce, un ceas n’ați putut să vegheați împreună cu Mine!
41. Vegheați și rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită; duhul, în adevăr, este plin de rîvnă, dar carnea este neputincioasă.“
42. S’a depărtat a doua oară, și S’a rugat, zicînd: „Tată, dacă nu se poate să se îndepărteze de Mine paharul acesta, fără să-l beau, facă-se voia Ta!“
43. S’a întors iarăș la ucenici, și i-a găsit dormind; pentrucă li se îngreuiaseră ochii de somn.
44. I-a lăsat din nou, S’a depărtat, și S’a rugat a treia oară, zicînd aceleași cuvinte.
45. Apoi a venit la ucenici, și le-a zis: „Dormiți de acum și odihniți-vă!.. Iată că a venit ceasul ca Fiul omului să fie dat în mînile păcătoșilor.
46. Sculați-vă, haidem să mergem; iată că se apropie vînzătorul.“
47. Pe cînd vorbea El încă, iată că vine Iuda, unul din cei doisprezece, cu o gloată mare, cu săbii și cu ciomege, trimeși de preoții cei mai de seamă și de bătrînii norodului.“
48. Vînzătorul le dăduse semnul acesta: „Pe care-l voi săruta eu, acela este; să puneți mîna pe el!“
49. Îndată, Iuda s’a apropiat de Isus, și I-a zis: „Plecăciune, Învățătorule!“ Și L-a sărutat.