Marcu 5:1-13 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

1. Au ajuns pe celălalt țărm al mării, în ținutul Gadarenilor.

2. Cînd a ieșit Isus din corabie, L-a întîmpinat îndată un om care ieșea din morminte, stăpînit de un duh necurat.

3. Omul acesta își avea locuința în morminte, și nimeni nu mai putea să-l țină legat, nici chiar cu un lanț.

4. Căci de multe ori fusese legat cu picioarele în obezi și cu cătușe la mîni, dar rupsese cătușele și sfărîmase obezile, și nimeni nu-l putea domoli.

5. Totdeauna, zi și noapte, stătea în morminte și pe munți, țipînd și tăindu-se cu pietre.

6. Cînd a văzut pe Isus de departe, a alergat, I s’a închinat,

7. și a strigat cu glas tare: „Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului Celui Prea Înalt? Te jur în Numele lui Dumnezeu, să nu mă chinuiești!“

8. Căci Isus îi zicea: „Duh necurat, ieși afară din omul acesta!“

9. „Care-ți este numele?“ l-a întrebat Isus. „Numele meu este «Legiune,» a răspuns el, „pentrucă sîntem mulți.“

10. Și Îl ruga stăruitor să nu-i trimeată afară din ținutul acela.

11. Acolo, lîngă munte, era o turmă mare de porci, cari pășteau.

12. Și dracii L-au rugat, și au zis: „Trimete-ne în porcii aceia, ca să intrăm în ei.“

13. Isus le-a dat voie. Și duhurile necurate au ieșit și au intrat în porci; și turma s’a repezit de pe rîpă în mare: erau aproape două mii, și s’au înecat în mare.

Marcu 5