28. Unul din cărturari, care-i auzise vorbind, fiindcă știa că Isus răspunsese bine Saducheilor, a venit la El, și L-a întrebat: „Care este cea dintîi dintre toate poruncile?“
29. Isus i-a răspuns: „Cea dintîi este aceasta: «Ascultă Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este un singur Domn;»
30. și: «Să iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău, și cu toată puterea ta»; iată porunca dintîi.
31. Iar a doua este următoarea: «Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.» Nu este altă poruncă mai mare decît acestea.“
32. Cărturarul I-a zis: „Bine, Învățătorule. Adevărat ai zis că Dumnezeu este unul singur, că nu este altul afară de El,
33. și că a-L iubi cu toată inima, cu tot cugetul, cu tot sufletul, și cu toată puterea, și a iubi pe aproapele ca pe sine, este mai mult decît toate arderile de tot și decît „toate jertfele.“
34. Isus a văzut că a răspuns cu pricepere, și i-a zis: „Tu nu ești departe de Împărăția lui Dumnezeu.“ Și nimeni nu îndrăznea să-I mai pună întrebări.
35. Pe cînd învăța pe norod în Templu, Isus a zis: „Cum zic cărturarii că Hristosul este fiul lui David?
36. Însuș David, fiind însuflat de Duhul Sfînt, a zis: „Domnul a zis Domnului meu: «Șezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmașii Tăi supt picioarele Tale.»
37. Deci chiar David Îl numește Domn; atunci cum este El fiul lui?“ Și gloata cea mare Îl asculta cu plăcere.
38. În învățătura, pe care le-o dădea, Isus le zicea: „Păziți-vă de cărturari, cărora le place să umble în haine lungi, și să le facă lumea plecăciuni prin piețe.
39. Ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi, și după locurile dintîi la ospețe;
40. casele văduvelor le mănîncă, și fac rugăciuni lungi de ochii lumii. O mai mare osîndă va veni peste ei.“