48. Isus i-a zis: „Îndrăznește, fiică; credința ta te-a mîntuit, du-te în pace.“
49. Pe cînd vorbea El încă, vine unul din casa fruntașului sinagogii, și-i spune: „Fiica ta a murit, nu mai supăra pe Învățătorul.“
50. Dar Isus, cînd a auzit lucrul acesta, a zis fruntașului sinagogii: „Nu te teme; crede numai, și va fi tămăduită.“
51. Cînd a ajuns la casa fruntașului, n’a lăsat pe nici unul să intre împreună cu El, decît pe Petru, pe Iacov, pe Ioan, pe tatăl și mama fetei.
52. Toți plîngeau și o boceau. Atunci Isus a zis: „Nu plîngeți; fetița n’a murit, ci doarme.“
53. Ei își băteau joc de El, căci știau că murise.
54. Dar El, dupăce i-a scos pe toți afară, a apucat-o de mînă, și a strigat cu glas tare: „Fetițo, scoală-te!“
55. Și duhul ei s’a întors în ea, iar fata s’a sculat numaidecît. Isus a poruncit să-i dea să mănînce.
56. Părinții ei au rămas uimiți. Isus le-a poruncit să nu spună numănui cele întîmplate.