22. Cînd a ieșit afară, nu putea să le vorbească; și au înțeles că avusese o vedenie în Templu. El le făcea semne într’una, și a rămas mut.
23. După ce i s’au împlinit zilele de slujbă, Zaharia s’a dus acasă.
24. Peste cîtva timp, Elisaveta, nevasta lui, a rămas însărcinată, și s’a ținut ascunsă de tot cinci luni. „Căci“, zicea ea,
25. „iată ce mi-a făcut Domnul, cînd Și-a aruncat ochii spre mine, ca să-mi ia ocara dintre oameni.“
26. În luna a șasea, îngerul Gavril a fost trimes de Dumnezeu într’o cetate din Galilea, numită Nazaret,
27. la o fecioară logodită cu un bărbat, numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria.
28. Îngerul a intrat la ea, și a zis: „Plecăciune, ție, căreia ți s’a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvîntată ești tu între femei!“
29. Turburată foarte mult de cuvintele acestea, Maria se întreba singură ce putea să însemneze urarea aceasta.