1. „Iată Robul Meu, pe care-L sprijinesc, Alesul Meu, în care Își găsește plăcere sufletul Meu. Am pus Duhul Meu peste El; El va vesti neamurilor judecata.
2. El nu va striga, nu-Și va ridica glasul, și nu-l va face să se audă pe ulițe.
3. Trestia frîntă n’o va zdrobi, și mucul care mai arde încă, nu-l va stinge. Va vesti judecata după adevăr.
4. El nu va slăbi, nici nu se va lăsa, pînă va așeza dreptatea pe pămînt; și ostroavele vor nădăjdui în legea Lui.“
5. Așa vorbește Domnul Dumnezeu, care a făcut cerurile și le-a întins, care a întins pămîntul și cele de pe el, care a dat suflare celor ce-l locuiesc, și suflet celor ce merg pe el.
6. „Eu, Domnul, Te-am chemat ca să dai mîntuire, și Te voi lua de mînă, Te voi păzi și Te voi pune ca legămînt al poporului, ca să fii Lumina neamurilor,