9. Țara jălește și este întristată; Libanul este plin de rușine, tînjește; Saronul este ca o pustie; Basanul și Carmelul își scutură frunza.
10. „Acum Mă voi scula, – zice Domnul, – acum Mă voi înălța, acum Mă voi ridica.
11. Ați zămislit fîn, și nașteți paie de miriște; suflarea vostră de mînie împotriva Ierusalimului este un foc, care pe voi înșivă vă va arde de tot.
12. Popoarele vor fi ca niște cuptoare de var, ca niște spini tăiați cari ard în foc.“
13. „Voi, cei de departe, ascultați ce am făcut! Și voi, cei de aproape, vedeți puterea mea!“
14. Păcătoșii sînt îngroziți, în Sion, un tremur a apucat pe cei nelegiuiți, cari zic: „Cine din noi va putea să rămînă lîngă un foc mistuitor?“ „Cine din noi va putea să rămînă lîngă niște flacări vecinice?“
15. Celce umblă în neprihănire, și vorbește fără vicleșug, celce nesocotește un cîștig scos prin stoarcere, celce își trage mînile înapoi, ca să nu primească mită, cel ce își astupă urechea să n’audă cuvinte setoase de sînge, și își leagă ochii ca să nu vadă răul,
16. acela va locui în locurile înalte; stînci întărite vor fi locul lui de scăpare; i se va da pîne, și apa nu-i va lipsi.“
17. „Ochii tăi vor vedea pe Împărat în strălucirea Lui, vor privi țara în toată întinderea ei.
18. Inima ta își va aduce aminte de groaza trecută și va zice: «Unde este logofătul? Unde este vistiernicul? Unde este celce veghea asupra turnurilor?»