4. Țara este tristă, sleită de puteri; locuitorii sînt mîhniți și tînjesc; căpeteniile poporului sînt fără putere,
5. căci țara a fost spurcată de locuitorii ei; ei călcau legile, nu țineau poruncile, și rupeau legămîntul cel vecinic!
6. De aceea mănîncă blestemul țara, și sufăr locuitorii ei pedeapsa nelegiuirilor lor; de aceea sînt prăpădiți locuitorii țării, și nu mai rămîne decît un mic număr din ei.
7. Mustul stă trist, via este veștejită; toți cei ce erau cu inima veselă, suspină.
8. A încetat desfătarea timpanelor, s’a sfîrșit veselia gălăgiosă, s’a dus bucuria arfei.
9. Nu se mai cîntă cînd se bea vin, și băuturile tari li se par amare celor ce le beau.
10. Cetatea pustie este dărîmată; toate casele sînt închise, nu mai intră nimeni în ele.
11. Pe ulițe se strigă după vin; s’a dus orice desfătare, nu mai este nicio veselie în țară.