20. Niște Greci dintre ceice se suiseră să se închine la praznic,
21. s’au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat, și au zis: „Domnule, am vrea să vedem pe Isus.“
22. Filip s’a dus și a spus lui Andrei; apoi Andrei și Filip au spus lui Isus.
23. Drept răspuns, Isus le-a zis: „A sosit ceasul să fie proslăvit Fiul omului.
24. Adevărat, adevărat, vă spun, că, dacă grăuntele de grîu, care a căzut pe pămînt, nu moare, rămîne singur; dar dacă moare, aduce multă roadă.
25. Cine își iubește viața, o va pierde; și cine își urăște viața în lumea aceasta, o va păstra pentru viața vecinică.
26. Dacă Îmi slujește cineva, să Mă urmeze; și unde sînt Eu, acolo va fi și slujitorul Meu. Dacă Îmi slujește cineva, Tatăl îl va cinsti.
27. Acum sufletul Meu este tulburat. Și ce voi zice?… Tată, izbăvește-Mă din ceasul acesta?… Dar tocmai pentru aceasta am venit pînă la ceasul acesta!
28. Tată, proslăvește Numele Tău!“ Și din cer, s’a auzit un glas, care zicea: „L-am proslăvit, și-L voi mai proslăvi!“
29. Norodul, care stătea acolo, și care auzise glasul, a zis că a fost un tunet. Alții ziceau: „Un înger a vorbit cu El!“