14. Vindecă-mă, Tu, Doamne, și voi fi vindecat; mîntuiește-mă Tu, și voi fi mîntuit; căci Tu ești slava mea!
15. Iată, ei îmi zic: „Unde este Cuvîntul Domnului? Să se împlinească dar!“
16. „Și eu, ca să Te ascult, n’am vrut să nu fiu păstor; nici n’am dorit ziua nenorocirii, știi; și ce a ieșit din buzele mele, este descoperit înaintea Ta.
17. De aceea, nu fi o pricină de groază pentru mine, căci Tu ești scăparea mea în ziua nenorocirii!
18. Prigonitorii mei să fie acoperiți de rușine, dar să nu fiu rușinat eu; să tremure ei, dar să nu tremur eu! Adu peste ei ziua nenorocirii, lovește-i cu o îndoită urgie!“
19. „Așa mi-a vorbit Domnul: «Du-te, și stai la poarta copiilor poporului, pe care intră și ies împărații lui Iuda, și la toate porțile Ierusalimului,
20. și spune-le: «Ascultați Cuvîntul Domnului, împărați ai lui Iuda, tot Iuda, și toți locuitorii Ierusalimului, cari intrați pe aceste porți!“
21. „Așa vorbește Domnul: «Luați seama, în sufletele voastre, să nu purtați nici o povară în ziua Sabatului, și să n’o aduceți înlăuntru pe porțile Ierusalimului.
22. Să nu scoateți din casele voastre nici o povară în ziua Sabatului, și să nu faceți nici o lucrare, ci sfințiți ziua Sabatului, cum am poruncit părinților voștri.“
23. Dar ei n’au ascultat și n’au luat aminte: ci și-au înțepenit gîtul, ca să n’asculte și să nu ia învățătură.
24. Dacă Mă veți asculta în adevăr, zice Domnul, și nu veți aduce nici o sarcină înlăuntru pe porțile acestei cetăți, în ziua Sabatului, ci veți sfinți ziua Sabatului, și nu veți face nici o lucrare în ziua aceasta,
25. atunci pe porțile acestei cetăți vor intra împărați și voivozi, cari vor ședea pe scaunul de domnie al lui David; ei vor veni în cară și călări pe cai, ei și voivozii lor, oamenii lui Iuda și locuitorii Ierusalimului, și cetatea aceasta va fi locuită în veci.