1. Iosif s’a aruncat pe fața tatălui său, l-a plîns, și l-a sărutat.
2. A poruncit doftorilor, cari erau în slujba lui, să îmbălsămeze pe tatăl său; și doftorii au îmbălsămat pe Israel.
3. Patruzeci de zile au trecut astfel și au fost întrebuințate cu îmbălsămarea lui. Și Egiptenii l-au plîns șaptezeci de zile.
4. Dupăce au trecut zilele de jale, Iosif a vorbit oamenilor din casa lui Faraon, și le-a zis: „Dacă am căpătat trecere înaintea voastră, spuneți, vă rog, lui Faraon, ce vă spun eu.
5. Tatăl meu m’a pus să jur, zicînd: „Iată, în curînd eu am să mor! Să mă îngropi în mormîntul, pe care mi l-am săpat în țara Canaan.» Aș vrea dar să mă sui acolo, ca să îngrop pe tatăl meu; și după aceea mă voi întoarce.“
6. Faraon a răspuns: „Suie-te, și îngroapă pe tatăl tău, după jurămîntul pe care te-a pus să-l faci.“
7. Iosif s’a suit, ca să îngroape pe tatăl său. Împreună cu el s’au suit toți slujitorii lui Faraon, bătrînii casei lui, toți bătrînii țării Egiptului,
8. toată casa lui Iosif, frații săi, și casa tatălui său; n’au lăsat în ținutul Gosen decît pruncii, oile și boii.
9. Împreună cu Iosif mai erau cară și călăreți, așa că alaiul era foarte mare.
10. Cînd au ajuns la aria lui Atad, care este dincolo de Iordan, au făcut plîngere mare și jalnică; și Iosif a ținut în cinstea tatălui său un bocet de șapte zile.