3. Iosif a zis fraților săi: „Eu sînt Iosif! Mai trăiește tatăl meu?“ Dar frații lui nu i-au putut răspunde, așa de încremeniți rămăseseră înaintea lui.
4. Iosif a zis fraților săi: „Apropiați-vă de mine.“ Și ei s’au apropiat. El a zis: „Eu sînt fratele vostru Iosif, pe care l-ați vîndut ca să fie dus în Egipt.
5. Acum, nu vă întristați și nu fiți mîhniți că m’ați vîndut ca să fiu adus aici, căci ca să vă scap viața m’a trimes Dumnezeu înaintea voastră.
6. Iată sînt doi ani decînd bîntuie foametea în țară; și încă cinci ani, nu va fi nici arătură, nici seceriș.
7. Dumnezeu m’a trimes înaintea voastră ca să vă rămînă sămînța vie în țară, și ca să vă păstreze viața printr’o mare izbăvire.
8. Așa că nu voi m’ați trimes aici, ci Dumnezeu; El m’a făcut ca un tată al lui Faraon, stăpîn peste toată casa lui, și cîrmuitorul întregei țări a Egiptului.