4. Atunci Cuvîntul Domnului i-a vorbit astfel: „Nu el va fi moștenitorul tău, ci cel ce va ieși din tine, acela va fi moștenitorul tău.“
5. Și, după ce l-a dus afară, i-a zis: „Uită-te spre cer, și numără stelele, dacă poți să le numeri.“ Și i-a zis: „Așa va fi sămînța ta.“
6. Avram a crezut pe Domnul, și Domnul i-a socotit lucrul acesta ca neprihănire.
7. Domnul i-a mai zis: „Eu sînt Domnul, care te-am scos din Ur din Haldea, ca să-ți dau în stăpînire țara aceasta.“
8. Avram a răspuns: „Doamne Dumnezeule, prin ce voi cunoaște că o voi stăpîni?“
9. Și Domnul i-a zis: „Ia o juncană de trei ani, o capră de trei ani, un berbec de trei ani, o turturea și un pui de porumbel.“
10. Avram a luat toate dobitoacele acestea, le-a despicat în două, și a pus fiecare bucată una în fața alteia; dar pasările nu le-a despicat.
11. Păsările răpitoare s’au năpustit peste stîrvuri; dar Avram le-a izgonit.
12. La apusul soarelui, un somn adînc a căzut peste Avram; și iată că l-a apucat o groază și un mare întunerec.
13. Și Domnul a zis lui Avram: „Să știi hotărît că sămînța ta va fi străină într’o țară, care nu va fi a ei; acolo va fi robită, și o vor apăsa greu, timp de patru sute de ani.
14. Dar pe neamul căruia îi va fi roabă, îl voi judeca Eu: și pe urmă va ieși deacolo cu mari bogății.
15. Tu vei merge în pace la părinții tăi; vei fi îngropat după o bătrîneță fericită.
16. În al patrulea neam, ea se va întoarce aici; căci nelegiuirea Amoriților nu și-a atins încă vîrful.“