41. Și în zilele acelea, au făcut un vițel, au adus jertfă idolului, și s’au bucurat de lucrul mînilor lor.
42. Atunci Dumnezeu S’a întors dela ei, și i-a dat să se închine oștirii cerului, după cum este scris în cartea proorocilor: «Mi-ați adus voi vite junghiate și jertfe timp de patruzeci de ani în pustie, casă a lui Israel?..
43. Ați purtat cortul lui Moloh și chipul stelei zeului Remfan, chipurile acelea, pe cari le-ați făcut ca să vă închinați lor! De aceea vă voi strămuta dincolo de Babilon.»
44. Părinții noștri aveau în pustie cortul întîlnirii, așa cum îl rînduise Celce a spus lui Moise să-l facă după chipul, pe care-l văzuse.
45. Și părinții noștri l-au adus, la rîndul lor, supt povățuirea lui Iosua, cînd au intrat în țara stăpînită de Neamurile, pe cari Dumnezeu le-a izgonit dinaintea părinților noștri; și a rămas acolo pînă în zilele lui David.
46. David a căpătat milă înaintea lui Dumnezeu, și a cerut să ridice o locuință pentru Dumnezeul lui Iacov.
47. Și Solomon a fost acela care I-a zidit o casă.
48. Dar Cel Prea Înalt nu locuiește în lăcașuri făcute de mîni omenești, cum zice proorocul:
49. «Cerul este scaunul Meu de domnie, și pămîntul este așternutul picioarelor Mele. Ce fel de casă Îmi veți zidi voi Mie, zice Domnul, sau care va fi locul Meu de odihnă?
50. N’a făcut mîna Mea toate aceste lucruri?…“
51. … „Oameni tari la cerbice, netăiați împrejur cu inima și cu urechile! Voi totdeauna vă împotriviți Duhului Sfînt. Cum au făcut părinții voștri, așa faceți și voi.