15. Și glasul i-a zis iarăș a doua oară: „Ce a curățit Dumnezeu, să nu numești spurcat.“
16. Lucrul acesta s’a făcut de trei ori, și îndată după aceea vasul a fost ridicat iarăș la cer.
17. Pe cînd Petru nu știa ce să creadă despre înțelesul vedeniei, pe care o avusese, iată că, oamenii trimeși de Corneliu, întrebînd de casa lui Simon, au stătut la poartă,
18. și au întrebat cu glas tare dacă Simon, zis și Petru, găzduiește acolo.
19. Și pe cînd se gîndea Petru la vedenia aceea, Duhul i-a zis: „Iată că te caută trei oameni;
20. scoală-te, pogoară-te, și du-te cu ei, fără șovăire, căci Eu i-am trimes.“
21. Petru deci s’a pogorît, și a zis oamenilor acelora: „Eu sînt acela, pe care-l căutați; ce pricină vă aduce?“
22. Ei au răspuns: „Sutașul Corneliu, om drept și temător de Dumnezeu și vorbit de bine de tot neamul Iudeilor, a fost înștiințat de Dumnezeu, printr’un înger sfînt, să te cheme în casa lui, și să audă cuvintele, pe cari i le vei spune.“
23. Petru deci i-a chemat înlăuntru, și i-a găzduit.
24. A doua zi, s’a sculat, și a plecat cu ei. L-au însoțit și cîțiva frați din Iope.În cealaltă zi au ajuns la Cezarea. Corneliu îi aștepta cu rudele și prietenii de aproape, pe cari-i chemase.
25. Cînd era să intre Petru, Corneliu, care-i ieșise înainte, s’a aruncat la picioarele lui, și i s’a închinat.
26. Dar Petru l-a ridicat, și a zis: „Scoală-te, și eu sînt om!“