10. Vei muri de moartea celor netăiați împrejur, de mîna străinilor! Căci Eu am vorbit, zice Domnul, Dumnezeu.“
11. Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel:
12. „Fiul omului, fă un cîntec de jale asupra împăratului Tirului, și spune-i: «Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ajunsesei la cea mai înaltă desăvîrșire, erai plin de înțelepciune, și desăvîrșit în frumuseță.
13. Stăteai în Eden, grădina lui Dumnezeu, și erai acoperit cu tot felul de pietre scumpe: cu sardonic, cu topaz, cu diamant, cu hrisolit, cu onix, cu iaspis, cu safir, cu rubin, cu smaragd, și cu aur; timpanele și flautele erau în slujba ta, pregătite pentru ziua cînd ai fost făcut.
14. Erai un heruvim ocrotitor, cu aripile întinse; te pusesem pe muntele cel sfînt al lui Dumnezeu, și umblai prin mijlocul pietrelor scînteietoare.
15. Ai fost fără prihană în căile tale, din ziua, cînd ai fost făcut, pînă în ziua cînd s’a găsit nelegiuirea în tine.
16. Prin mărimea negoțului tău te-ai umplut de sîlnicie, și ai păcătuit; de aceea te-am aruncat de pe muntele lui Dumnezeu, și te nimicesc, heruvim ocrotitor, din mijlocul pietrelor scînteietoare.
17. Ți s’a îngîmfat inima din pricina frumuseții tale, ți-ai stricat înțelepciunea cu strălucirea ta. De aceea, te arunc la pămînt, te dau priveliște împăraților.
18. Prin mulțimea nelegiurilor tale, prin nedreptatea negoțului tău, ți-ai spurcat locașurile sfinte; de aceea, scot din mijlocul tău un foc, care te mistuie, și te prefac în cenușă pe pămînt, înaintea tuturor celor ce te privesc.
19. Toți cei ce te cunosc între popoare rămîn uimiți din pricina ta; ești nimicit, și nu vei mai fi niciodată!“
20. Cuvîntul Domnului mi-a vobit astfel:
21. „Fiul omului, întoarce-ți fața spre Sidon, și proorocește împotriva lui!
22. Spune: „Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Iată că am necaz pe tine, Sidonule, și voi fi proslăvit în mijlocul tău; ca să se știe că Eu sînt Domnul, cînd Îmi voi împlini judecățile împotriva lui, și cînd Îmi voi arăta sfințenia în mijlocul lui.