12. Căci omul nu-și cunoaște nici măcar ceasul, întocmai ca peștii prinși în mreaja nimicitoare, și ca păsările prinse în laț; ca și ei sînt prinși și fiii oamenilor în vremea nenorocirii, cînd vine fără veste nenorocirea peste ei.
13. Am mai văzut următoarea înțelepciune supt soare, și mi s’a părut mare.
14. Era o mică cetate, cu puțini oameni în ea; și a venit asupra ei un împărat puternic, a împresurat-o, și a ridicat mari întărituri împotriva ei.
15. În ea se afla un om sărac dar înțelept, care a scăpat cetatea cu înțelepciunea lui. Și nimeni nu se gîndise la omul acela sărac.
16. Atunci am zis: „Mai bună este înțelepciunea de cît tăria!“ Totuș înțelepciunea săracului este disprețuită, și nimeni nu-l ascultă.
17. Cuvintele înțelepților, ascultate în liniște, sînt mai de preț decît strigătele unuia care stăpînește între nebuni.
18. Înțelepciunea este mai de preț de cît sculele de război; dar un singur păcătos nimicește mult bine.