7. Care este, în adevăr, neamul acela așa de mare încît să fi avut pe dumnezeii lui așa de aproape cum avem noi pe Domnul, Dumnezeul nostru, ori de cîte ori Îl chemăm?
8. Și care este neamul acela așa de mare încît să aibă legi și porunci așa de drepte, cum este toată legea aceasta pe care v’o pun astăzi înainte?
9. Numai, ia seama asupra ta, și veghează cu luare aminte asupra sufletului tău, în toate zilele vieții tale, ca nu cumva să uiți lucrurile pe cari ți le-au văzut ochii, și să-ți iasă din inimă; fă-le cunoscut copiilor tăi și copiilor copiilor tăi.
10. Adu-ți aminte de ziua cînd te-ai înfățișat înaintea Domnului, Dumnezeului tău, la Horeb, cînd Domnul mi-a zis: „Strînge poporul la Mine! Căci vreau să-i fac să audă cuvintele Mele, ca să învețe să se teamă de Mine tot timpul cît vor trăi pe pămînt; și să învețe și pe copiii lor să le păzească.“
11. Voi v’ați apropiat și ați stătut la poalele muntelui. Muntele era aprins, și flacările se ridicau pînă în inima cerului. Era întunerec, nori și negură deasă.
12. Și Domnul v’a vorbit din mijlocul focului; voi ați auzit sunetul cuvintelor Lui, dar n’ați văzut nici un chip, ci ați auzit doar un glas.
13. El Și-a vestit legămîntul Său, pe care v’a poruncit să-l păziți, cele zece porunci; și le-a scris pe două table de piatră.
14. În vremea aceea, Domnul mi-a poruncit să vă învăț legi și porunci, ca să le împliniți în țara pe care o veți lua în stăpînire.
15. Fiindcă n’ați văzut nici un chip în ziua cînd v’a vorbit Domnul din mijlocul focului, la Horeb, vegheați cu luare aminte asupra sufletelor voastre,
16. ca nu cumva să vă stricați, și să vă faceți un chip cioplit, sau o înfățișare a vreunui idol, sau chipul vreunui om sau chipul vreunei femei,
17. sau chipul vreunui dobitoc de pe pămînt, sau chipul vreunei păsări care sboară în ceruri,
18. sau chipul vreunui dobitoc care se tîrăște pe pămînt, sau chipul vreunui pește care trăiește în apele de desubtul pămîntului.
19. Veghează asupra sufletului tău, ca nu cumva, ridicîndu-ți ochii spre cer, și văzînd soarele, luna și stelele, toată oștirea cerurilor, să fii tîrît să te închini înaintea lor și să le slujești: căci acestea sînt lucruri pe cari Domnul, Dumnezeul tău, le-a făcut și le-a împărțit ca să slujească tuturor popoarelor, subt cerul întreg.