27. Dar Mă tem de ocările vrăjmașului,Mă tem ca nu cumva vrăjmașii lor să se amăgească,Și să zică: «Mînă noastră cea puternică,Și nu Domnul a făcut toate aceste lucruri».
28. Ei nu sînt un neam care și-a perdut bunul simț,Și nu-i pricepere în ei.
29. Dacă ar fi fost înțelepți, ar înțelege,Și s’ar gîndi la ce li se va întîmpla.
30. Cum ar urmări unul singur o mie din ei,Și cum ar pune doi pe fugă zece mii,Dacă nu i-ar fi vîndut Stînca,Dacă nu i-ar fi vîndul Domnul?
31. Căci stînca lor nu este ca Stînca noastră,Vrăjmașii noștri înșiși sînt judecători în această privință.
32. Ci vița lor este din sadul SodomeiȘi din ținutul Gomorei;Strugurii lor sînt struguri otrăviți,Bobițele lor sînt amare;
33. Vinul lor este venin de șerpi,Este otravă cumplită de aspidă.
34. Oare nu este ascuns lucrul acesta la Mine,Pecetluit în comorile Mele?
35. A Mea este răsbunarea și Eu voi răsplăti,Cînd va începe să le alunece piciorul!Căci ziua nenorocirii lor este aproape,Și ceea ce-i așteaptă nu va zăbovi.“ –
36. Domnul va judeca pe poporul Său,Dar va avea milă de robii Săi,Văzînd că puterea le este sleită,Și că nu mai este nici rob nici slobod.
37. El va zice: „Unde sînt dumnezeii lor, Stînca aceea care le slujea de adăpost,