3. În al patruzecilea an, în luna unsprezecea, în ziua întîi a lunii, Moise a vorbit copiilor lui Israel și le-a spus tot ce-i poruncise Domnul să le spună.
4. Aceasta era după ce a bătut pe Sihon, împăratul Amoriților, care locuia la Hesbon, și pe Og, împăratul Basanului, care locuia la Aștarot și la Edrei.
5. Dincoace de Iordan, în țara Moabului, Moise a început să lămurească legea aceasta și a zis:
6. Domnul, Dumnezeul nostru, ne-a vorbit la Horeb, zicînd: „Ați locuit destulă vreme în muntele acesta.
7. Întoarceți-vă, și plecați; duceți-vă la muntele Amoriților și în toate împrejurimile: în cîmpie, pe munte, în vale, în partea de miază-zi, pe țărmul mării, în țara Cananiților și în Liban, pînă la rîul cel mare, rîul Eufrat.
8. Vedeți, v’am pus țara înainte; intrați și luați în stăpînire țara pe care domnul a jurat părinților voștri, Avraam, Isaac și Iacov, că o va da lor și seminței lor după ei.“
9. În vremea aceea, v’am spus: „Eu nu vă pot purta singur.
10. Domnul, Dumnezeul vostru, v’a înmulțit, și azi sînteți foarte mulți la număr, ca stelele cerului.
11. Domnul, Dumnezeul părinților voștri, să vă mărească de o mie de ori pe atît, și să vă binecuvinteze, după cum a făgăduit!
12. Cum aș putea să port eu singur pricinile voastre, povara voastră și certurile voastre?
13. Luați din semințiile voastre niște bărbați înțelepți, pricepuți și cunoscuți, și-i voi pune în fruntea voastră.“
14. Voi mi-ați răspuns, și ați zis: „Ceea ce spui tu să facem este un lucru bun.“
15. Am luat atunci pe căpeteniile semințiilor voastre, bărbați înțelepți și cunoscuți, și i-am pus în fruntea voastră drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci, și căpetenii peste zece, ca dregători în semințiile voastre.
16. Am dat, în acelaș timp, următoarea poruncă judecătorilor voștri: „Să ascultați pe frații voștri, și să judecați după dreptate neînțelegerile fiecăruia cu fratele lui sau cu străinul.
17. Să nu căutați la fața oamenilor în judecățile voastre; să ascultați pe cel mic ca și pe cel mare; să nu vă temeți de nimeni, căci Dumnezeu e Cel care face dreptate. Și cînd veți găsi o pricină prea grea, s’o aduceți înaintea mea, ca s’o aud.“
18. Așa v’am poruncit, în vremea aceea, tot ce aveați de făcut.
19. Am plecat din Horeb, și am străbătut toată pustia aceea mare și grozavă pe care ați văzut-o; am luat drumul care duce în muntele Amoriților, cum ne poruncise Domnul, Dumnezeul nostru, și am ajuns la Cades-Barnea.