1. Iată cuvintele pe cari le-a spus Moise întregului Israel, dincoace de Iordan, în pustie, într’o cîmpie, față în față cu Suf, între Paran, Tofel, Laban, Hațerot și Di-Zahab.
2. (Dela Horeb pînă la Cades-Barnea, pe drumul care duce la muntele Seir, este o depărtare de unsprezece zile).
3. În al patruzecilea an, în luna unsprezecea, în ziua întîi a lunii, Moise a vorbit copiilor lui Israel și le-a spus tot ce-i poruncise Domnul să le spună.
4. Aceasta era după ce a bătut pe Sihon, împăratul Amoriților, care locuia la Hesbon, și pe Og, împăratul Basanului, care locuia la Aștarot și la Edrei.
5. Dincoace de Iordan, în țara Moabului, Moise a început să lămurească legea aceasta și a zis:
6. Domnul, Dumnezeul nostru, ne-a vorbit la Horeb, zicînd: „Ați locuit destulă vreme în muntele acesta.
7. Întoarceți-vă, și plecați; duceți-vă la muntele Amoriților și în toate împrejurimile: în cîmpie, pe munte, în vale, în partea de miază-zi, pe țărmul mării, în țara Cananiților și în Liban, pînă la rîul cel mare, rîul Eufrat.
8. Vedeți, v’am pus țara înainte; intrați și luați în stăpînire țara pe care domnul a jurat părinților voștri, Avraam, Isaac și Iacov, că o va da lor și seminței lor după ei.“
9. În vremea aceea, v’am spus: „Eu nu vă pot purta singur.
10. Domnul, Dumnezeul vostru, v’a înmulțit, și azi sînteți foarte mulți la număr, ca stelele cerului.