Cîntarea Cîntărilor 5:1-10 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

1. Eu intru în grădina mea, soro, mireaso,îmi culeg smirna cu mirezmele mele,îmi mănînc fagurul de miere cu mierea mea,îmi beau vinul cu laptele meu … –Mîncați, prieteni,beți și îmbătați-vă de dragoste! –

2. Adormisem, dar inima îmi veghea …Este glasul prea iubitului meu, care bate:„Deschide-mi, soro, scumpo, porumbițo, neprihănito!Căci capul îmi este plin de rouă,cîrlionții îmi sînt plini de picurii nopții.“ –

3. „Mi-am scos haina, cum să mă îmbrac iarăș?Mi-am spălat picioarele: cum să le murdăresc iarăș?

4. Dar iubitul meu a vîrît mîna pe gaura zăvorului,și mi-a fost milă de el atunci.

5. M’am sculat să deschid iubitului meu,în timp ce de pe mînile mele picura smirnă,și de pe degetele mele picura cea mai aleasă smirnăpe mînerul zăvorului.

6. Am deschis iubitului meu;dar iubitul meu plecase, se făcuse nevăzut.Înebuneam, cînd îmi vorbea.L-am căutat, dar nu l-am găsit;l-am strigat, dar nu mi-a răspuns.

7. Păzitorii cari dau ocol cetății m’au întîlnit;m’au bătut, m’au rănit;mi-au luat măhrama străjerii de pe ziduri.

8. Vă rog ferbinte, fiice ale Ierusalimului, dacă găsiți pe iubitul meu,ce-i veți spune? … Că sînt bolnavă de dragoste! –

9. Ce are iubitul tău mai mult de cît altul,o, cea mai frumoasă dintre femei? Ce are iubitul tău mai mult de cît altul,de ne rogi așa de fierbinte? –

10. Iubitul meu este alb și rumen,osebindu-se din zece mii.

Cîntarea Cîntărilor 5