5. Căci valurile morții mă înconjuraseră,șivoaiele nimicirii mă înspăimîntaseră;
6. legăturile mormîntului mă înconjuraseră,lațurile morții mă prinseseră.
7. În strîmtoarea mea, am chemat pe Domnul,am chemat pe Dumnezeul meu;din locașul Lui, El mi-a auzit glasul, și strigătul meu a ajuns la urechile Lui.
8. Atunci pămîntul s’a cutremurat și s’a clătinat,temeliile cerului s’au mișcatși s’au zguduit, pentrucă El Se mîniase.
9. Fum se ridica din nările Lui, și un foc mistuitor ieșea din gura Lui:cărbuni aprinși țîșneau din ea.
10. A plecat cerurile, și S’a pogorît:un nor gros era subt picioarele Lui.
11. Călărea pe un heruvim, și sbura, venea pe aripile vîntului;
12. era înconjurat cu întunerecul ca și cu un cort,era înconjurat cu grămezi de ape și cu nori întunecoși.
13. Din strălucirea care era înaintea Luischinteiau cărbuni de foc.
14. Domnul a tunat din ceruri,Cel Prea Înalt a făcut să-I răsune glasul;
15. a aruncat săgeți și a risipit pe vrăjmașii mei,a aruncat fulgerul, și i-a pus pe fugă.
16. Fundul mării s’a văzut,temeliile lumii au fost descoperite,de mustrarea Domnului,de vuietul suflării nărilor Lui.
17. El și-a întins mîna de sus din înălțime, m’a apucat,m’a scos din apele cele mari;
18. m’a izbăvit de protivnicul meu cel puternic,de vrăjmașii meicari erau mai tari decît mine.
19. Ei mă prinseseră în ziua strîmtorării mele,dar Domnul a fost sprijinitorul meu,
20. El m’a scos la loc larg.El m’a mîntuit, pentrucă mă iubește.