1. David a îndreptat către Domnul cuvintele acestei cîntări, după ce Domnul l-a izbăvit din mîna tuturor vrăjmașilor lui și din mîna lui Saul.
2. El a zis:„Domnul este stînca mea, cetățuia mea, Izbăvitorul meu.
3. Dumnezeu este stînca mea,la care găsesc un adăpost,scutul meu și puterea care mă mîntuiește,turnul meu cel înalt și scăparea mea.Mîntuitorule! Tu mă scapi de sîlnicie.
4. Eu chem pe Domnul cel vrednic de laudă, și sînt izbăvit de vrămașii mei.
5. Căci valurile morții mă înconjuraseră,șivoaiele nimicirii mă înspăimîntaseră;
6. legăturile mormîntului mă înconjuraseră,lațurile morții mă prinseseră.
7. În strîmtoarea mea, am chemat pe Domnul,am chemat pe Dumnezeul meu;din locașul Lui, El mi-a auzit glasul, și strigătul meu a ajuns la urechile Lui.
8. Atunci pămîntul s’a cutremurat și s’a clătinat,temeliile cerului s’au mișcatși s’au zguduit, pentrucă El Se mîniase.
9. Fum se ridica din nările Lui, și un foc mistuitor ieșea din gura Lui:cărbuni aprinși țîșneau din ea.
10. A plecat cerurile, și S’a pogorît:un nor gros era subt picioarele Lui.