13. Ei porunceau peste o oaste de trei sute șapte mii cinci sute de ostași, în stare să ajute pe împărat împotriva vrăjmașului.
14. Ozia le-a dat pentru toată oștirea scuturi, suliți, coifuri, platoșe, arcuri și prăștii.
15. A făcut la Ierusalim mașini iscodite de un meșter, cari aveau să fie așezate pe turnuri și pe unghiuri, ca să arunce săgeți și pietre mari. Faima lui s’a întins pînă departe, căci a fost ajutat în chip minunat pînă ce a ajuns foarte puternic.
16. Dar cînd a ajuns puternic, inima i s’a înălțat și l-a dus la peire. A păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului său, intrînd în Templul Domnului ca să ardă tămîie pe altarul tămîierii.
17. Preotul Azaria a intrat după el, cu optzeci de preoți ai Domnului, oameni de inimă,
18. cari s’au împotrivit împăratului Ozia, și i-au zis: „N’ai drept, Ozia, să aduci tămîie Domnului! Dreptul acesta îl au preoții, fiii lui Aaron, cari au fost sfințiți ca s’o aducă. Ieși din sfîntul locaș, căci faci un păcat! Și lucrul acesta nu-ți va face cinste înaintea Domnului Dumnezeu.“
19. Ozia s’a mîniat. În mînă avea o cădelniță. Și cum s’a mîniat pe preoți, i-a izbucnit lepra pe frunte, în fața preoților, în Casa Domnului, lîngă altarul tămîierii.