7. Acum, dacă slujba aducătoare de moarte, scrisă și săpată în pietre, era cu atîta slavă încît fiii lui Israel nu puteau să-și pironească ochii asupra feței lui Moise, din pricina strălucirii feței lui, măcar că strălucirea aceasta era trecătoare,
8. cum n’ar fi cu slavă mai degrabă slujba Duhului?
9. Dacă slujba aducătoare de osîndă, a fost slăvită, cu cît mai mult o întrece în slavă slujba aducătoare de neprihănire?
10. Și în privința aceasta, ce a fost slăvit nici n’a fost slăvit, din pricina slavei care o întrece cu mult.
11. În adevăr, dacă ce era trecător, era cu slavă, cu cît mai mult va rămînea în slavă ce este netrecător!
12. Fiindcă avem dar o astfel de nădejde, noi lucrăm cu multă îndrăzneală;