28. Eliab, fratele lui cel mai mare, care-l auzise vorbind cu oamenii aceștia, s’a aprins de mînie împotriva lui David. Și a zis: „Pentru ce te-ai pogorît tu, și cui ai lăsat acele puține oi în pustie? Îți cunosc eu mîndria și răutatea inimii. Te-ai pogorît ca să vezi lupta.“
29. David a răspuns: „Ce-am făcut oare? Nu pot să vorbesc astfel?“
30. Și s’a întors dela el ca să vorbească cu altul, și i-a pus aceleași întrebări. Poporul i-a răspuns ca și întîiaș dată.
31. Cînd s’au auzit cuvintele rostite de David, au fost spuse înaintea lui Saul, care a trimes să-l caute.
32. David a zis lui Saul: „Nimeni să nu-și piardă nădejdea din pricina Filisteanului acestuia! Robul tău va merge să se bată cu el.“
33. Saul a zis lui David: „Nu poți să te duci să te bați cu Filisteanul acesta, căci tu ești un copil, și el este un om războinic din tinereța lui.“
34. David a zis lui Saul: „Robul tău păștea oile tatălui său. Și cînd un leu sau un urs venea să-i ia o oaie din turmă,
35. alergam după el, îl loveam, și-i smulgeam oaia din gură. Dacă se ridica împotriva mea, îl apucam de falcă, îl loveam, și-l omoram.
36. Așa a doborît robul tău leul și ursul; și cu Filisteanul acesta, cu acest netăiat împrejur, va fi ca și cu unul din ei, căci a ocărît oștirea Dumnezeului celui viu.“
37. David a mai zis: „Domnul, care m’a izbăvit din ghiara leului, și din laba ursului, mă va izbăvi și din mîna acestui Filistean.“ Și Saul a zis lui David: „Du-te, și Domnul să fie cu tine!“
38. Saul a îmbrăcat pe David cu hainele lui, i-a pus pe cap un coif de aramă, și l-a îmbrăcat cu o platoșă.