1. (Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeule, au năvălit neamurile în moștenirea Ta, au pângărit Templul Tău cel sfânt și au prefăcut Ierusalimul într-un morman de pietre.
2. Trupurile neînsuflețite ale robilor Tăi le-au dat să le mănânce păsările cerului, și carnea credincioșilor Tăi au dat-o s-o mănânce fiarele pământului.
3. Ca apa le-au vărsat sângele, de jur împrejurul Ierusalimului, și n-a fost nimeni să-i îngroape.
4. Am ajuns de ocara vecinilor noștri, de batjocura și de râsul celor ce ne înconjoară.
5. Până când, Doamne, Te vei mânia fără încetare și va arde mânia Ta ca focul?