20. Când nu mai sunt lemne, focul se stinge; și când nu mai este niciun clevetitor, cearta se potolește.
21. După cum cărbunele face jăratic și lemnul foc, tot așa și omul gâlcevitor aprinde cearta.
22. Cuvintele clevetitorului sunt ca niște prăjituri, alunecă până în fundul măruntaielor. –