6. Nevinovăția oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sunt prinși de răutatea lor.
7. La moartea celui rău, îi piere nădejdea, și așteptarea oamenilor nelegiuiți este nimicită.
8. Cel neprihănit este scăpat din strâmtorare, și cel rău îi ia locul.
9. Cu gura lui, omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniți sunt scăpați prin știință.
10. Când le merge bine celor neprihăniți, toată cetatea se bucură; și când pier cei răi, toți strigă de veselie.
11. Cetatea se înalță prin binecuvântarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi. –
12. Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primește și tace. –
13. Cine umblă cu bârfe dă pe față lucruri ascunse, dar sufletul credincios ține ce i s-a încredințat. –
14. Când nu este chibzuință, poporul cade; dar biruința vine prin marele număr de sfetnici. –
15. Cui se pune chezaș pentru altul îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaș este liniștit. –