10. Când le merge bine celor neprihăniți, toată cetatea se bucură; și când pier cei răi, toți strigă de veselie.
11. Cetatea se înalță prin binecuvântarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi. –
12. Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primește și tace. –
13. Cine umblă cu bârfe dă pe față lucruri ascunse, dar sufletul credincios ține ce i s-a încredințat. –
14. Când nu este chibzuință, poporul cade; dar biruința vine prin marele număr de sfetnici. –
15. Cui se pune chezaș pentru altul îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaș este liniștit. –
16. O femeie plăcută capătă cinste, și cei asupritori capătă bogăție. –
17. Omul milostiv își face bine sufletului său, dar omul fără milă își tulbură însăși carnea lui. –
18. Cel rău dobândește un câștig înșelător, dar cel ce seamănă neprihănirea are o adevărată plată. –
19. Adevărata neprihănire duce la viață, dar cel ce urmărește răul găsește moartea. –
20. Cei cu inima stricată sunt o scârbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sunt plăcuți.