4. Înainte de aceasta, preotul Eliașib, care era pus peste cămările Casei Dumnezeului nostru și rudă cu Tobia,
5. pregătise pentru el o cămară mare, unde puneau mai înainte darurile de mâncare, tămâia, uneltele, zeciuiala din grâu, din must și din untdelemn, părțile rânduite pentru leviți, cântăreți și ușieri și darurile ridicate pentru preoți.
6. Eu nu eram la Ierusalim când s-au petrecut toate acestea, căci mă întorsesem la împărat în al treizeci și doilea an al lui Artaxerxe, împăratul Babilonului. La sfârșitul anului am căpătat de la împărat învoire
7. să mă întorc la Ierusalim, și am văzut răul pe care-l făcuse Eliașib, pregătind o cămară pentru Tobia în curțile Casei lui Dumnezeu.
8. Mi-a părut foarte rău și am aruncat afară din cămară toate lucrurile lui Tobia.
9. Apoi am poruncit să se curețe odăile și am pus iarăși în ele uneltele Casei lui Dumnezeu, darurile de mâncare și tămâia.
10. Am auzit de asemenea că părțile leviților nu li se dăduseră și că leviții și cântăreții însărcinați cu slujba fugiseră fiecare în ținutul lui.
11. Am mustrat pe dregători și am zis: „Pentru ce a fost părăsită Casa lui Dumnezeu?” Și am strâns pe leviți și pe cântăreți, și i-am pus iarăși în slujba lor.
12. Atunci tot Iuda a adus în cămări zeciuiala din grâu, din must și din untdelemn.
13. Am dat cămările în grija preotului Șelemia, cărturarului Țadoc și lui Pedaia, unul din leviți, și le-am adăugat și pe Hanan, fiul lui Zacur, fiul lui Matania, căci le mergea numele că sunt credincioși. Ei au fost însărcinați să facă împărțirile cuvenite fraților lor.