1. Bărbații lui Efraim s-au strâns, au pornit spre miazănoapte și au zis lui Iefta: „Pentru ce te-ai dus să bați pe fiii lui Amon, fără să ne fi chemat și pe noi să mergem cu tine? Vrem să-ți dăm foc casei și să te ardem împreună cu ea.”
2. Iefta le-a răspuns: „Eu și poporul meu am avut mari certuri cu fiii lui Amon; și când v-am chemat, nu m-ați scăpat din mâinile lor.
3. Văzând că nu-mi vii în ajutor, mi-am pus viața în joc și am pornit împotriva fiilor lui Amon. Domnul i-a dat în mâinile mele. Pentru ce vă suiți, dar, azi împotriva mea ca să-mi faceți război?”
4. Iefta a strâns pe toți bărbații Galaadului și a început lupta cu Efraim. Bărbații Galaadului au bătut pe Efraim, pentru că efraimiții ziceau: „Sunteți niște fugari ai lui Efraim! Galaadul este în mijlocul lui Efraim, în mijlocul lui Manase!”
5. Galaadiții au pus mâna pe vadurile Iordanului dinspre Efraim. Și când unul din fugarii lui Efraim zicea: „Lasă-mă să trec!”, bărbații Galaadului îl întrebau: „Ești efraimit?” Dacă răspundea: „Nu”,
6. atunci îi ziceau: „Ei bine, zi: Șibolet.” Și el zicea: „Sibolet”, căci nu putea să-l spună bine. Atunci bărbații Galaadului îl apucau și-l înjunghiau lângă vadurile Iordanului. Astfel au pierit în vremea aceea patruzeci și două de mii de bărbați din Efraim.
7. Iefta a fost judecător în Israel zece ani; apoi Iefta, galaaditul, a murit și a fost îngropat într-una din cetățile Galaadului.