1. Elifaz din Teman a luat cuvântul și a zis:
2. „Poate un om să aducă vreun folos lui Dumnezeu? Nu; ci înțeleptul nu-și folosește decât lui.
3. Dacă ești fără prihană, are Cel Atotputernic vreun folos? Și dacă trăiești fără vină, ce va câștiga El?
4. Pentru evlavia ta te pedepsește El oare și intră la judecată cu tine?
5. Nu-i mare răutatea ta? Și fărădelegile tale fără număr?
6. Luai fără pricină zăloguri de la frații tăi, lăsai fără haine pe cei goi.
7. Nu dădeai apă omului însetat, nu voiai să dai pâine omului flămând.
8. Țara era a ta, fiindcă erai mai tare, te așezai în ea, fiindcă erai cu vază.
9. Dădeai afară pe văduve cu mâinile goale, și brațele orfanilor le frângeai.