27. Ei zic lemnului: „Tu ești tatăl meu!”, și pietrei: „Tu mi-ai dat viața!” Căci ei Îmi întorc spatele și nu se uită la Mine. Dar când sunt în nenorocire, zic: „Scoală-Te și scapă-ne!”
28. Unde sunt dumnezeii tăi pe care ți i-ai făcut? Să se scoale ei, dacă pot să te scape în vremea nenorocirii! Căci câte cetăți ai, atâția dumnezei ai, Iuda!
29. Pentru ce vă certați cu Mine? Toți Mi-ați fost necredincioși, zice Domnul.
30. Degeaba v-am lovit copiii, n-au luat seama la certare; sabia voastră a mâncat pe prorocii voștri ca un leu nimicitor.
31. O, neam rău de oameni, uitați-vă bine la cuvântul Domnului care zice: „Am fost Eu un pustiu pentru Israel sau o țară plină de întuneric beznă? Pentru ce zice atunci poporul Meu: „Suntem slobozi, nu voim să ne întoarcem la Tine”?